1 mai 2012

Papa (de la Roma), ultima noastră speranță

            A urcat treptele amvonului radiind în jurul său un aer de siguranță de sine. Ne-a privit și ne-a salutat asigurîndu-ne, printr-un discret limbaj al trupului, că nici unul din noi nu va pleca „nehrănit spiritual”. A deschis Scriptura, a citit cîteva texte biblice și a adresat mulțimii câteva întrebări. Răspunsurile la întrebările adresate au venit foarte ușor din sală. Superficialitatea predicatorului și incapacitatea acestuia de a pătrunde semnificatia Cuvîntului făcea ca răspunsul să fie previzibil. Închinătorii păreau că-și vor pierde interesul, ba chiar și-l pierdeau. Spurgeon spunea că dacă un predicator nu reușește să cîștige interesul ascultătorilor în primele cinci minute, nu va mai reuși deloc. Predicatorul nostru părea de alta opinie. Era convins că lucrurile se vor schimba. Într-una din mînecile de la costum avea ascuns un AS.
            Defapt, avea ascuns un popă. După ce a citit cele cîteva texte biblice, și după un scurt și searbăd comentariu ne afișează pe ecran o știre caldă, adusă în premieră de domnia sa, despre ultimele intenții ale Papei de la Roma în contextul actualei crize economice. Știrea este preluat din surse sigure (ca de altfel toate), mai exact de pe situl oficial al Vaticanului. În timp ce ne sunt descoperite lucruri de o importanță crucială, vorbitorul devine mai viu și mai plin de vervă. Mulțimea se ridică în capul oaselor, ochii se deschid larg, urechile se ciulesc, nimeni nu mai moțăie, nimeni nu mai vrea să plece, toată lumea este atentă. In sfîrșit ceva pentru care merită să vii la biserică.
            Scenariul acesta se repetă tot mai des pe la amvoanele bisericilor noastre. Duzina de predicatori, de ocazie sau cu studii, vor să impresioneze, ba chiar să șocheze. Nu mai găsesc în Scriptură nici un text așa de fascinant care să trezească interes. Toate textele biblice sunt prea cunoscute iar ascultătorul (închinătorul) știe din timp ce vei spune.
            Prin urmare, predicatorul, suferă un fel de mutație devenind jumătate orator iar cealaltă jumătate detectiv. El ne descoperă secrete ce stau la baza marilor conspirații mondiale. El ne va spune ce planuri și-a facut Papa și cum le va veni acesta de hac adventiștilor. Tot el, din surse nu prea la îndemana celor mulți, ne dezvăluie pe unde s-au mai infiltrat iezuitii și cum dirijează francmasonii destinele lumii. Cei mai străluciți dintre ei, dintre predicatori desigur, au dovezi indubitabile. Desconspirările lor sunt însoțite de fotografii si powerpoint-uri. Ce mai, o adevarată plăcere să-i asculți.
            A trecut epoca cînd exemplul crinilor de pe cîmp care nici nu torc nici nu țes ne învăța ceva, iar teologia semințelor căzute în difetite tipuri de sol ne plictisește. Noroc cu Papa. Să trăiască și să fie sănătos că doar el ne mai ține treji în timpul predicii.