Religia la CEDO

Despre afişarea simbolurilor religioase în şcolile din Europa s-a tot discutat, în ultima vreme: în Italia, în Franţa, în Germania şi în Austria au apărut fel de fel de cazuri care au pus la încercare sistemul laic de educaţie. Săptămîna trecută a fost pentru prima dată cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost chemată să se pronunţe în această privinţă. Curtea a hotărît că afişarea crucifixurilor în sălile de clasă contravine Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Afişarea simbolurilor confesionale ar încălca, pe de o parte, dreptul părinţilor de a-şi educa copiii după propriile convingeri şi, pe de altă parte, dreptul copiilor de a crede sau nu. Printre jurişti, această perspectivă e deja cunoscută, chiar controversată. Articolul 9 al Convenţiei, care se referă la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie, ar avea în vedere inclusiv „libertatea negativă de credinţă“, spun unii: adică dreptul de a nu se confrunta cu mesaje religioase nedorite. Alţii susţin, dimpotrivă, că articolul 9 se referă exclusiv la credincioşi, mai precis la libertatea lor de opţiune. Cei şapte judecători ai Curţii de la Strasbourg au validat, în unanimitate, prima interpretare. Prima consecinţă: Italia trebuie să plătească 5000 de euro unei femei care a reclamat că în şcoala în care învăţa fiul ei atîrnă crucifixuri. A doua consecinţă: unele state europene (printre care Germania sau Grecia) vor trebui să iniţieze dezbateri serioase şi chiar revizuiri constituţionale, de vreme ce legile lor fundamentale pomenesc de „religie de stat“.