Defapt, avea ascuns un
popă. După ce a citit cele cîteva texte biblice, și după un scurt și searbăd
comentariu ne afișează pe ecran o știre caldă, adusă în premieră de domnia sa,
despre ultimele intenții ale Papei de la Roma în contextul actualei crize
economice. Știrea este preluat din surse sigure (ca de altfel toate), mai exact
de pe situl oficial al Vaticanului. În timp ce ne sunt descoperite lucruri de o
importanță crucială, vorbitorul devine mai viu și mai plin de vervă. Mulțimea
se ridică în capul oaselor, ochii se deschid larg, urechile se ciulesc, nimeni
nu mai moțăie, nimeni nu mai vrea să plece, toată lumea este atentă. In sfîrșit
ceva pentru care merită să vii la biserică.
Scenariul acesta se repetă tot mai des
pe la amvoanele bisericilor noastre. Duzina de predicatori, de ocazie sau cu
studii, vor să impresioneze, ba chiar să șocheze. Nu mai găsesc în Scriptură
nici un text așa de fascinant care să trezească interes. Toate textele biblice
sunt prea cunoscute iar ascultătorul (închinătorul) știe din timp ce vei spune.
Prin urmare, predicatorul, suferă un
fel de mutație devenind jumătate orator iar cealaltă jumătate detectiv. El
ne descoperă secrete ce stau la baza marilor conspirații mondiale. El ne va
spune ce planuri și-a facut Papa și cum le va veni acesta de hac adventiștilor.
Tot el, din surse nu prea la îndemana celor mulți, ne dezvăluie pe unde s-au
mai infiltrat iezuitii și cum dirijează francmasonii destinele lumii. Cei mai
străluciți dintre ei, dintre predicatori desigur, au dovezi indubitabile.
Desconspirările lor sunt însoțite de fotografii si powerpoint-uri. Ce mai, o
adevarată plăcere să-i asculți.
A trecut epoca cînd
exemplul crinilor de pe cîmp care nici nu torc nici nu țes ne învăța ceva, iar
teologia semințelor căzute în difetite tipuri de sol ne plictisește. Noroc cu
Papa. Să trăiască și să fie sănătos că doar el ne mai ține treji în timpul predicii.