Astăzi, nimic numai poate fi cunoscut dacă nu este exprimat în cifre. Viaţa şi-a pierdut metaforele, culoarea, gustul fie el amar sau dulce. Totul se reduce la cifre. Dacă întrebi, ţi se răspunde în cifre. Dacă eşti curios, ţi se dau cifre. Dacă vrei să ştii ce va fi mâine, vei obţine tot cifre. Cunoaştem lumea de azi sau pe cea de mâine prin intermediul cifrelor. Suntem dependenţi şi nu ne putem imagina viaţa fără ele. 1, 01 % deprecierea leului; 145 mld. euro PIB –ul României; 5% rata şomajului; 0,4% rata inflaţiei; 427 numărul de îmbolnăviri de A/H1N1, 3,80 preţul motorinei la pompă, 3 GHz frecvenţa procesorului de la laptop, 1900 cmc capacitatea motorului de la maşina personală, 139 de km distanţa până la iubită etc.
Să fie de vină misticul ce a fost atribuit numerelor încă din cele mai vechi timpuri? Cunoaştem toţi rolul cifrei 3; trei zile şi trei nopţi, trei zmei, trei fii din oricare basm, cele trei ţigănci ale lui Eliade, teama de 666 sau ghinionul adus de 13. Sau nu e decât dorinţa omului de a se simţi stăpân pe situaţie, cifra oferindu-i iluzia că are totul sub control dacă cunoaşte exact, cu virgulă chiar, fiecare aspect al vieţii? Pentru noi, atât de obişnuiţi cu ele, nimic nu mai are dimensiune sau contur dacă nu există şi o cifră prin preajmă.
Oricum ar fi, cifrele au intrat în sfere de activitate asupra cărora nu au nici un pic de competenţă. Cum ai putea să exprimi bunătatea, dragostea, altruismul, devotamentul în cifre? Pentru omul modern până şi valorile sufleteşti au caracter digital şi implicit o valoare numerică. Aşa se face că spiritualitatea unui om poate fi oglindită de o pagină Excel. Suntem conştiincioşi şi notăm atent, uneori pentru că aşa ni se cere, Nr. de vizite misionare, Nr. de publicaţii împărţite, Nr. de acţiuni sociale, Nr. de înscrieri la Sola Scriptura, Nr. de lecturi biblice făcute, Nr. de zile pe săptămână de studiu biblic, Nr. de zile pe săptămână de studiu al unei cărţi din S.P., Nr. de zile pe săptămână de studiu a studiilor biblice, Nr. de zile pe săptămână de studiu a devoţionalului (şi ar mai fi câteva Nr.).
Numerele au ajuns să ne fascineze. Contabilizăm faptele bune şi apreciem numărul, cantitatea şi nu calitatea. Pe nimeni nu mai interesează „cum”, „ce fel”, „ce valoare” atâta timp cât cifra este mare. Suntem puternic atraşi de „câte”, „câţi”, „de câte ori” uitând că o faptă bună evaluată cantitativ nu mai poate fi apreciată şi calitativ. Când substanţa scade, se înmulţesc formele. Numărul compensează lipsa de conţinut.
La un moment dat un tânăr a venit la Hristos întrebând ce să facă ca să fie mântuit. Toate cele zece porunci ce se cereau păzite, pentru el nu ridicau nici-o problemă. Vroia mai mult, încă o poruncă, simţea că poate. Probabil a 11-a poruncă. Credea că dacă va face mai mult decât păzirea a numai zece porunci, atunci nevoia îi va fi împlinită. Însă problema lui nu era a 11-a poruncă ci tot cele zece. Iar cele zece, de fapt, nu sunt zece, ci numai una: „să iubeşti”.
În Scriptură cifrele nu au valoare numerică şi nu transmit cantitatea, ci au valoare simbolică. Cei 144.000 din apocalipsa nu sunt 144.000 ci reprezintă numărul deplin al sfinţilor mântuiţi. În cer o zi e ca o mie de ani şi o mie de ani e ca o zi. Nu contează „cât” ci „cum”.
13 ian. 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu