Am realizat, de-a lungul timpului un număr semnificativ de astfel de cadre. Una din aceste fotografii, prima din cele patru afişate mai jos, m-a surprins cu un lucru.
După realizarea ei, am vizualizat-o pe LCD-ul aparatului foto să mă conving de rezultat. Am fost dezamăgit când am observat pe cerul din fotografie nişte pete albe de dimensiuni deloc neglijabile. Am aruncat atunci vina pe lumina incidentală şi am repetat fotografierea. Rezultatul a fost acelaşi, lucru imposibil în cazul în care ar fi fost vorba de lumina ajunsă accidental pe lentila obiectivului. Am mărit fotografia pe aparatul foto şi am observat că nu era nici un accident. Petele strălucitoare erau nişte stele. Care este elementul surpriză? Cu ochiul liber nu puteam să le văd. Acum că ştiam de existenţa lor pe cer, din fotografia facută, am încercat, ba chiar am insistat să le descopăr prezenţa privind liber, printre luminile artificiale. Însă nici un rezultat. Din teorie ştiam că dintr-un oraş puternic luminat artificial, nu poţi vedea stelele de pe cer. Dar o stea aşa mare cum este cea de la nivelul Turnului Eiffel, nu mi-am imaginat că ar putea sta ascunsă de ochii unui observator uman. Steaua era prea mare ca să nu poată fi văzută. Şi totuşi ea nu putea fi văzută.
Şi azi, de fiecare dată când privesc această fotografie, îmi vine greu să cred că nu am putut să văd acea stea, mai ales după ce îmi aduc aminte de strădaniile mele (pt. mărire daţi clik pe foto).
Turnul Eiffel
Acelaşi turn
Place de la Concorde, Paris
Praga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu